duminică, 5 decembrie 2010

Agonie...Suferinta

Din cumplita singuratate te strig... Prin ferestrele astupate cu scanduri cand afara e frig... Si copacii cad randuri, randuri. Nu mai exista de fapt anotimp, doar caldura amestecata cu gheata, doar noroiul de deasupra de timp Unde esti ? Unde umblii ? In care hotar ? Ce miraj, ce himera, ce apa te-a ales oare? Pe ce drum inecat de nisipul amar ai pornit ? Soimul meu a plecat sa te caute-n cer... Luntrea mea a plecat sa te caute-n ape... De la gonii pamantului am ajuns sa te cer, de la hidra de aer ce sta sa se crape... Nu mai pooooot, nu mai vreaaaaaaau, nu mai stiu sa traiesc intr-un trup cu usa inimii batuta in cuie...
Iti caut privirea in mii si mii de stele,...iti caut sarutul in mii si mii de petale...iti caut suflarea, in adierea vantului...iti caut atingerea in razele calde de soare...te caut...imi lipsesti...unde esti, iubita mea ?
Mi-e dor de ochii tai, de buzele tale, de chipul tau de inger… Mi-e dor de clipele cand ma sarutai, de mangaieri. Sufar...agonizez...nu mai rezist !

6 comentarii:

  1. Interesant , un barbat care sufera nu mai credeam ca mai exista asa ceva.
    As fi vrut sa strige si el asa dupa mine numai ca eu nu am disparut.
    Eu am ales sa ma pregatesc sa dipar la capatul pamantului pentru ca aici imi este imposibil sa mai rezist unei iubiri imposibile.

    RăspundețiȘtergere
  2. http://raluca-confesiunileuneiamante.blogspot.com/2010_08_01_archive.html

    RăspundețiȘtergere
  3. Si uite ca totusi exista Raluca. As putea sa spun ca dragostea ne schimba, ne arata cat de mici suntem in fata vietii.
    Dragostea nu e imposibila si nu trebuie sa dispari pentru ca suferi sau pentru ca El este ignorant. Dupa un timp vei gandi mai pozitiv, asa se intampla cu mine acum. Iti revine energia vitala si iti dai seama ca viata e minunata !
    Te mai astept sa dezbatem subiecte

    RăspundețiȘtergere
  4. esti un prost si un fatalau...nu mai plange aiurea ....nu te iubste daca nu te baga in seama!!

    RăspundețiȘtergere
  5. Doamne...ce cunoscute imi sunt aceste cuvinte... si mai ales cel(cea) care le rosteste. Te-as intreba doar atat. Cine esti tu sa judeci ce e in sufletul ei ? Si ce drept ai sa faci asta ? Te simti bine ?
    Dar va inteleg, astfel de cuvinte vi se par normale la cat de imaturi sunteti. Nu poti cere ignorantului sa inteleaga ceva ce oricum nu ar oricepe.
    Nu va doresc sa treceti prin astfel de clipe niciodata in viata voastra.
    Fiti fericiti !

    RăspundețiȘtergere
  6. Ce nesimtit(a) este acel sau acea anonima. Chiar asa, cine esti tu sa judeci. Am impresia ca esti cineva din anturaj, dar probabil un anturaj prost, rau intentionat si foarte clar, asa cum spunea Bogdan, imatura(a)
    Astfel de oameni frustrati sunt demni de mila.

    Bogdan, nu te lasa prada deznadejdii, Dumnezeu e sus si vede si are pentru fiecare din noi rasplata faptelor.

    RăspundețiȘtergere