Se spune ca in noaptea de 5 spre 6 decembrie, un mos cu barba alba, pe care nu l-a vazut nimeni niciodata, vine pe la ferestre si, dupa informatii numai de el stiute, pune in cizmulite diferite daruri: pentru copiii cuminti, el are in desaga dulciuri, fructe si jucarii, iar pentru cei nazdravani, o multime de nuieluse. Aceasta legenda am auzit-o fiecare dintre noi in copilarie si ne amintim cu nostalgie vremurile in care ne pregateam constiincios ghetutele si le lasam la usa sau la geam in asteptarea lui Mos Nicolae. Oricat am fi tras de pleoape sa nu adormim pentru a-l vedea macar o data pe Mosul, acest lucru nu ne reusea, deoarece chiar in clipa in care atipeam, el venea si lasa darurile bine-meritate. Dimineata, mirosul dulciurilor si al primelor portocale care anuntau inceputul iernii, ne indrepta teleghidat catre ghetute, iar in acele momente ne incerca un sentiment de bucurie amestecat cu unul de ciuda ca „nici anul acesta nu l-am vazut pe Mos Nicolae“. Apoi, gustand cu placere din darurile primite, ne promiteam in mod solemn ca anul viitor vom fi si mai cuminti, pentru a primi mai multe daruri. Aceste amintiri ne indreptatesc sa ducem legenda mai departe si sa o povestim la randul nostru si copiilor nostri.In seara asta familiile se intregesc, sotii mai umbla febrili dupa ultimele cadouri, copii spala ghetutele, iar sotiile pregatesc fursecuri. Ce frumos...in familie totul e linistit, toata lumea e fericita. Cat imi doresc acum , mai mult ca niciodata sa am acest sentiment de impacare. Cat imi doresc sa alerg dupa cadouri stiind ca sotia mea , fericita, face fursecuri, cat imi doresc ca toata lumea sa zambeasca, toata lumea sa rada si sa se bucure de seara aceasta.
Iarta-ma ! Iarta-ma daca am gresit, Iarta-ma daca din cauza mea nu faci fursecuri.
Va doresc tuturor sa va umple mosul ghetutele cu fericire, dragoste, noroc si sanatate.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu