E ultima-i zvacnire-n acest an,
Da-mi mana ta si fii cu mine, doamna,
Ne trece timpul... Vezi si tu... in van !
Sa ne plimbam prin ceruri cand e noapte
Inlantuiti de-al sortilor consemn,
Si uita-mi ce a fost, rostind in soapte
Al vietii de-nceput fi-mi iarasi un indemn.
Da-mi mana ta...
Tu poti sa-mi dai putere
Si, iar, in doi, si muntii sa-i urnim,
Sa fim eternul vietii prin mister.
Deschide-ti ochii, poti sa-mi vezi privirea
Cand ma renasti prin tine si-al tau gand,
Tu regasindu-ti rostul si menirea,
Iar eu un rost in adevar crezand.
Si ploaia vine iar, si vara e aici,
In noaptea noastra cerul ni-i deschis,
Prin rozul primaverii raul lumii pleaca,
Iar noi dam sens la ceea ce ni-i scris...
Felicitari, frumoase versuri!
RăspundețiȘtergere